cluj

alt oras, alti oameni in jur,
o lume noua, ma transforma in tot ce nu am vrut sa fiu:
straina!
cladiri, si strazi nescunoscute, incep sa ma atraga si ma tot plimb, de pe o strada pe alta, ca sa ajung intr-un loc care sa-mi placa, sa ma faca sa ma simt acasa.
de obicei ajung tot aici: catedrala din centru, singurul loc unde gasesc liniste, intre toate claxoanele de la masini, si strigatele strainilor, care dupa atata muzica in cap, parca incep sa sune a ceva.
am ajuns si la partea in care e frig, si atunci se micsoreaza numarul plimbarilor, si al povestilor cu soarele.
am ajuns si la partea in care doar se invata, dar e bine! se invata si se canta, de asta e bine!
si partea in care plec acasa si le las toate cele noi pentru o vreme?
mai sunt cateva zile.
putine.
4 degete inghetate imi ajung ca sa le numar!